Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), federație constituită din 10 ONG-uri care furnizează servicii sociale la nivelul județului Iași,  dorim susținerea dvs. în demersul nostru privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 532/1999 pentru aprobarea ”Metodologiei de stabilire a nivelului contribuției de întreținere în instituțiile de asistență socială, datorată de persoanele asistate sau de susținătorii legali ai acestora”.

Stimate doamnă/domnule parlamentar

                      Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), federație constituită din 10 ONG-uri care furnizează servicii sociale la nivelul județului Iași, prin Fundația „Alături de Voi” România în calitate de Președinte, reprezentată de doamna Angela Achiței,  dorim susținerea dvs. în demersul nostru privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 532/1999 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a nivelului contribuției de întreținere în instituțiile de asistență socială, datorată de persoanele asistate sau de susținătorii legali ai acestora.

Anexăm Expunerea de motive care fundamentează necesitatea și importanța dezbaterii și aprobării modificării actului normativ menționat mai sus.

În speranța că vă veți alătura demersului nostru, vă rugăm să ne comunicați răspunsul dvs. la adresa fax: 0232 – 275.568 sau e-mail office@fonss.ro.

Vă mulțumim!

Cu deosebită considerație,

Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS),

Fundația „Alături de Voi” România prin

Președinte Angela Achiței

Expunere de motive

                      Privind Hotărârea Guvernului nr. 532/1999 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a nivelului contribuției de întreținere în instituțiile de asistență socială, datorată de persoanele asistate sau de susținătorii legali ai acestora.

La nivelul Uniunii Europene, prin Strategia Europa 2020, aplicabilă tuturor statelor membre, sunt stabile 5 obiective strategice, printre care creșterea ratei de ocuparea a forței de muncă la 75% în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani și reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale. La nivelul României, cele două obiective privesc creșterea cu 5% a ratei de ocupare a forței de muncă, respectiv scăderea numărului de persoane care suferă de pe urma sărăciei și excluziunii sociale cu circa 580.000 de persoane (http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/targets_en.pdf, p. 2).

          În atingerea acestor obiective, sunt recomandate elaborarea și implementarea de reforme privind piețele de produse, servicii și muncă menite să crească productivitatea, competitivitatea și investițiile. Printr-o emergentă creare de noi locuri de muncă și o creștere a numărului acestora, aceste reforme vor contribui la prosperitate și la echitate socială superioară. Îmbunătățirea politicilor privind angajabilitatea și protecția socială vor conduce la susținerea și protejarea persoanelor de-a lungul vieții și asigurarea unei coeziunii sociale ca o componență cheie în creșterea economică sustenabilă.

              De precizat faptul că România, în perioada 2015-2016, trebuie să aducă îmbunătățiri în domenii precum piața muncii și incluziune socială (a se vedea documentul Overview of Challenges Covered in the EU Country – Specific Recommendations for 2015-2016). Indicatorii Eurostat pentru Europa 2020 relevă faptul că țara noastră se află, din păcate, printre primele 4 țări în funcție de cel mai mare risc de sărăcie și excludere socială  (40,4%), în Uniunea Europeană rata medie fiind de 24,5 %.

          La nivel național, Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2014-2020 stabilește faptul că „Guvernul își propune să creeze noi oportunități de angajare și să promoveze egalitatea de șanse prin: (i) creșterea nivelului abilităților, educației și experienței pe piața muncii a persoanele sărace și a celor provenind din grupurile vulnerabile; (ii) creșterea ratei de ocupare a forței de muncă a acestor persoane/ grupuri; și (iii) implementarea de măsuri care ar putea determina creșterea ratei de salarizare a grupului țintă (precum măsuri vizând reducerea discriminării). Totuși, aceste măsuri vor fi doar parțial eficiente dacă nu sunt însoțite de politici economice care să influențeze cererea prin crearea de locuri de muncă.” (Anexa nr. 1, pag. 15). Constituie obiective în acest sens, creșterea ocupării forței de muncă în rândul celor cu venituri reduse și vulnerabili prin programe extinse de activare a forței de muncă și furnizarea de stimulente pentru persoanele cu venituri reduse încadrate în muncă pentru a combina câștigurile din muncă și încasările din asistența socială, astfel încât venitul lor total să crească peste nivelul de sărăcie (Anexa nr. 2, pp. 6-7).

În contextul în care aproximativ 5.000 de copii părăsesc anual instituțiile de protecție socială, fiind vulnerabili și expuși riscului de sărăcie și/sau excluziune socială, Strategia națională în domeniul politicii de tineret pentru perioada 2015-2020, își propune „susținerea participării active a tinerilor la viața economică, socială, educațională, culturală și politică a țării, asigurând oportunități egale de acces la educație, ocupare și condiții de viață decente, cu o atenție particulară către adolescenții şi tinerii care, din diferite motive, ar putea avea mai puține oportunități.” Cu privire la acest ultim grup social, Strategia își propune, în mod particular, o serie de „obiective specifice și direcții de acțiune pentru adolescenții și tinerii cu un nivel ridicat de vulnerabilitate socială, precum și altele speciale pentru promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei tinerilor.”

În acord cu obiectivele Strategiei Europa 2020, ale Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2014-2020 și ale Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret, pentru perioada 2015-2020, propunem modificarea Hotărârea nr. 532/1999, pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a nivelului contribuției de întreținere în instituțiile de asistență socială, datorată de persoanele asistate sau de susținătorii legali ai acestora.

La momentul actual, persoanele care provin din sistemul public de protecție a copilului și locuiesc într-o instituție de asistență socială, au obligația să achite contribuția de întreținere aferentă, care, în cele mai multe cazuri, reprezintă 80% din veniturile acestora. Dacă în general, în situaţia persoanelor asistate în insitituţii, care au venituri ei sau aparţinători lor, prin plata unei contribuţii se face un demers logic de responsabilizare, pentru tinerii abandonaţi în grija statului, care reuşesc să se angajeze şi astfel să aibă un venit, măsura este total neavenită. Sunt eforturi susţinute făcute atât de furnizorii publici cât şi cei privaţi, pentru ca  aceşti tineri să facă pasul împortant spre a avea un loc de muncă. La rândul lor tinerii fac eforturi considerabile să depăşescă etape dificile uneori şi pentru cei care au o familie. Promisiunea finală este independenţa faţă de sistemul de asistenţă socială, şi toate eforturile se concentrează spre acest ţel, chiar dacă este vorba de managerierea veniturilor, cultivarea deprinderilor de viaţă independentă sau consilierea şi asistarea la locul de muncă.

Aceşti tineri sunt învăţaţi cum să strângă fiecare banuţ pentru momentul în care vor ieşi din sistem şi vor avea nevoie să plătească o chirie, utilităţi sau să-şi amenajeze viitoarea locuinţă, plati pentru care ei nu beneficiaza de facilitati si care sunt ridicate comparativ cu veniturile obtinute. Din păcate, solicitarea acestei contribuţii pune în pericol, dacă nu în imposibilitatea realizării acestui plan de obţinere a independenţei. Mai mult, se ajunge în situaţia în care, pe de o parte sunt investite sume în transformarea acestor tineri în persoane independente şi ieşirea lor din sistemul de protecţie, şi pe de altă parte sunt obligaţi să plătească cca 80% din sumele care ar putea contribui la schimbarea statutului lor social.

Pentru un caştig mărunt pe scurtă durată, prin această  H.G. 532/1999, se compromite un efect pe termen lung, aceşti tineri fiind menţinuţi în starea de dependenţă. Mai mult chiar, dacă fără această contribuţie motivaţia muncii este acumularea pentru a deveni independent, în situaţia obligării la o plată, tinerii își pierd motivația să muncească și, astfel, redevin subiecți ai excluziunii sociale.

Din dialogurile cu reprezentanţii autorităţilor publice de asistenţă socială, abandonarea locului de muncă, urmare a demotivării, este prezentă în majoritatea situaţiilor în care tinerii proveniţi din sistemul de protecţie socială angajaţi, au fost obligaţi la contribuţia în discuţie.

Dispozițiile H.G. 532/1999 prin care se instituie obligația de plată a contribuției de întreținere pentru persoanele provenind din sistemul public de protecție a copilului, limitează considerabil dreptul acestora la o viață normală, independentă. Acești tineri sunt pedepsiți la o viață săracă, plină de greutăți materiale, în ciuda faptului că au un loc de muncă, pentru neșansa de a fi fost abandonați de părinți, de a fi trebuit să aibă singuri grijă de ei.             

Aceasta Hotarare vine si in contradictie cu intenţia de adoptare a venitului minim de inserţie, o formă de ajutor social destinată familiilor cu venituri reduse care presupune combinarea a trei tipuri de ajutoare: venitul minim garantat, alocaţia de susţinere a familiei şi ajutoarele de încălzire.

“Prin introducerea venitului minim de inserţie vrem ca acest venit minim garantat să constituie un factor de determinare a persoanelor de a reintra pe piaţa muncii, dat fiind faptul că nu va mai fi scăzut din salariul pe care el îl va obţine fie în calitate de zilier, fie în baza unui contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată. Dăm posibilitatea şi motivaţia de a se reintra pe piaţa muncii”, conform Ministrului Muncii Rovana Plumb.

Prin acest demers, Ministerul Muncii urmăreşte atât mai buna gestionare a sprijinului financiar acordat familiilor cu venituri reduse, cât şi creşterea motivaţiei persoanelor sărace de a se reîntoarce pe piaţa muncii.

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/3695-ministrul-rovana-plumb-a-prezentat-la-onu-strategia-nationala-pentru-incluziune-sociala-si-combaterea-saraciei

În considerarea motivelor prezentate, propunem modificarea Hotărârea nr. 532/1999 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a nivelului contribuției de întreținere în instituțiile de asistență socială, datorată de persoanele asistate sau de susținătorii legali ai acestora prin introducerea art. 1 alin. (1) având următorul conținut:

                      (1) Sunt exceptate de la plata contribuției de întreținere în instituțiile de asistență socială persoanele care provin din sistemul public de protecție a copilului.

Având în vedere aspectele menționate, vă supunem spre dezbatere și aprobare prezenta propunere legislativă.

Website realizat cu finanțare prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org și www.fondong.fdsc.ro. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009 - 2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine inițiatorilor website-ului.